BLOG

Oare te uiți spre noi de sus, și în aceste clipe grele?
Sau mergi cu noi pe drum Isus prin ploaia care vrea să spele?
Să curățească tot trecutul, să se-mplinească ce e spus,
Să traversăm necunoscutul, putea-vom trece de apus?
Ne-ai arătat cum odinioară ai încercat să ne vorbești,
În fiecare primăvară când Tu natura o trezești.
Ne-ai cercetat clipă de clipă, și ne-ai dat ochi ca să vedem,
Când noi traiam doar în risipă și-am refuzat să te avem.
Ne-ai spus că vremea e târzie: „Răscumpărați timpul pierdut!
Voi nu vedeți ce rele zile, iar voi umblați fără de scut!
Stați gata dar având tot brâul încins cu Adevărul Sfânt,
Luați platoșa neprihănirii, și încălțați al Meu Cuvânt!”

Ne-ai spus că vor urma războaie și neam cu neam se va lupta,
Împărățiile vor dispare și mulți atuncea vor cădea
Și va fi foame și cutremur și asta doar la început,
Ne-ai arătat tot prin Scriptură, dar am fost slabi, n-am priceput!
Și totuși Tu ne-ai dat speranță, spunând:„să nu vă-ngrijorați”
Acestea toate-au să se-ntâmple dar voi veți fi răscumpărați!
Privim Doamne astăzi spre Tine, căci vremea pare spre sfârșit
E prea mult rău în loc de bine, nu vei răbda la infinit
Păcatul care azi o lume ridică împotriva Ta,
Negându-ți orice existență, jertfirea de pe Golgota.
Azi noi rostim o rugăciune, ne-ncredințăm în brațul Tău,
Ne-ai dăruit doar lucruri bune și ne-ai ferit de orice rău.

Îți cerem încă îndurare, căci știm că vrei să mai salvezi,
La Tine Doamne e scăpare, știm că privești și că ne vezi
Și ne uităm de jos la Tine și Te vedem atât de clar,
În vânt, în nori dar... în suspine, și-n greutăți care dispar.
Dar Doamne nu mai ești departe, Tu ești aici și te simțim.
Ne-ai dat povara la o parte, ne-ai dat nădejde să trăim
Chiar dacă-ar fi să mergem Tată, prin valea umbrei morții reci
Nu ne vom teme niciodată, Tu ai promis cu noi că treci!